CV-ul scris cu AI este corect…
dar unde e omul din spatele lui?

CV-ul cu AI: corect, structurat… dar unde este omul?

Încep să observ din ce în ce mai des un lucru care, ca recrutor, mă pune pe gânduri.

Tot mai multe CV-uri sunt făcute cu ajutorul AI-ului. La început, recunosc, am încurajat acest lucru. Spuneam oamenilor: „folosiți ChatGPT, pentru că multe CV-uri nu sunt bune, nu sunt clare, nu sunt structurate”.

Și aveam dreptate. AI-ul a ajutat mult la ordine, coerență și formulare.
Astăzi însă, suntem într-o altă etapă.

CV-uri perfecte… dar goale

Primesc CV-uri corecte, frumoase, bine scrise, dar care nu mai transmit nimic despre persoana din spatele lor. Sunt standardizate, previzibile, lipsite de emoție și identitate. Când le citesc, am senzația că citesc un text „corect”, nu un om. CV-ul nu mai este o oglindă, ci un paravan.

Ce pierdem când lăsăm AI-ul să scrie pentru noi

Și aici apare frustrarea mea: CV-ul tradițional, scris de mână, în Word, imperfect uneori, spunea foarte multe. Spunea cum gândește omul, cum își organizează informația, ce consideră important, cum comunică, cum pune problema. Spunea lucruri bune și mai puțin bune, dar spunea adevărul.

AI-ul, în forma în care este folosit acum, uniformizează. Corectează. Standardizează. Dar nu mai lasă loc de om.

Această realizare nu a venit din teorie, ci din practică. Dintr-o poveste concretă.
Am primit CV-ul lui Mihai. Era făcut cu AI. La prima vedere, mi-a plăcut. Era bine structurat, lizibil, formulările sunau „ca la carte”. Nimic de reproșat. După puțin timp însă, Mihai mi-a trimis și varianta inițială a CV-ului, cea scrisă de el, înainte de a o trece prin ChatGPT.

Și surpriza a fost mare.

Varianta lui era mai clară. Mai structurată. Mai precisă. Nu neapărat mai „frumoasă” din punct de vedere al limbajului, dar mult mai relevantă. Îmi transmitea mult mai bine modul lui de gândire și felul în care își înțelegea parcursul profesional. CV-ul scris de el îmi spunea cine este Mihai. CV-ul făcut cu AI îmi spunea doar că știe să folosească un tool.

Când CV-ul devine corect, dar nu mai spune nimic

Atunci am considerat situația un caz izolat.
Până când, ceva timp mai târziu, am primit CV-ul Cristinei. De data aceasta, CV-ul era direct făcut cu AI. Nu am avut acces la varianta inițială, nu am avut termen de comparație. Și exact atunci mi-am dat seama că nu mai este vorba despre un caz punctual, ci despre un fenomen care începe să se repete.

CV-ul era corect. Foarte corect.
Dar nu-mi spunea nimic.
Nu vedeam omul.
Nu vedeam modul de gândire.
Nu vedeam structura internă a informației.
Nu vedeam stilul de comunicare.
Ca recrutor, m-am trezit în fața unei întrebări incomode: ce fac mai departe?

Trebuie să aștept interviul ca să înțeleg cine este persoana din spatele acestui CV, pentru că documentul care ar trebui să-mi ofere o imagine inițială nu mai este transparent?

Problema nu este AI-ul

Pentru mine, CV-ul are un rol foarte clar: să-mi transmită înainte de interviu informații despre cine ești tu ca persoană, nu doar ce ai făcut profesional. CV-ul ar trebui să fie o fereastră, nu un zid. Cât mai transparent posibil.

Problema nu este AI-ul. AI-ul face exact ce știe să facă: standardizează, corectează, ordonează. Problema este că AI-ul nu rezolvă problemele interne. Nu îți oferă claritate, nu îți construiește identitatea profesională, nu îți spune cine ești. Dacă tu nu ești clar cu tine, AI-ul va produce un CV corect, dar gol.

Vrem CV-uri mai bune? Atunci trebuie să lucrăm asupra noastră, nu asupra tool-urilor. La claritate, la asumare, la autenticitate. AI-ul ar trebui să fie editorul final, nu autorul principal.
Iar ca o concluzie foarte simplă, dintr-un recrutor care chiar vrea să cunoască oamenii:
lăsați CV-ul să fie cât mai transparent.
Deocamdată…
nu vreau un robot la interviu 🙂